Leacuri de vindecare P-V

RĂCEALĂ (la copii

Se vor unge pieptul, spatele, gîtul, mîinile, şi picioa­rele, cu un amestec format din : ţuică, miere, o pa­stilă de chinină şi o pastilă de aspirină. Imediat după ce copilul a transpirat i se vor schimba lenje­ria de pat şi rufăria de corp, apoi va fi lăsat să doarmă.

RĂCEALĂ (severă)

Se pisează mărunt zece foi de tutun uscat, se amestecă cu miere şi ţuică tare de casă. Amestecul se unge pe o compresă, care se aplică pe mijlo­cul bolnavului

RĂNI (care se vindeca greu)

Se fierb trei crenguţe de Tătăneasă (Symphytum officinale), într-un litru de apă, pînă ce apa scade la jumătate. După ce se strecoară, se spală cu li­chidul obţinut rana (rănile).

RĂNI (prin tăiere)

Se ţine în ulei de măsline, timp de 24 (douăzeci şi patru) ore planta Sunătoare (Hypericum perfora-tum). După acest timp rana (rănile) se vor unge cu uleiul astfel preparat. Rănile se vor închide foarte repede.

Dacă vasul se va ţine la loc rece, amestecul va putea fi folosit timp îndelungat, de cîte ori va fi nevoie.

REUMATISM

Vanga recomandă celor suferinzi- de această boală să consume zilnic salată de ţelină.

REUMATISM

Se ung locurile afectate cu un amestec format din ulei pentru arme şi grăsime, după care bolnavul se va expune la soare.

RINICHI (boli de)

Se amestecă bine lut de oale cu oţet din mere. Preparatul se unge pe o pînză care se aplică seara, înainte de culcare, pe locul bolnav.

RINICHI (boli de)

Se fierbe în 5 (cinci) litri de apă o rădăcină de Mur (Rubus fruticosirs). După ce apa a scăzut la jumătate se lasă să se răcească şi se va bea din ea cîte 100 g, de trei ori pe zi.

RINICHI (boli de)

Vanga recomandă, ca o dată pe săptămînă bolna­vul să se hrănească, exclusiv, cu gnu fiert şi să bea apa în care a fiert grîul.

RINICHI (boli de)

Bolnavul va bea timp de o săptămînă ceai din seminţe de dovleac. Concomitent va aplica în zona rinichilor comprese cu pulberea obţinută prin pisa­rea conţinutului a două pacheţele de seminţe de In (Li num).

SARCOM

Se aplică  pe locul afectat carne de vînat, presă­rată cu clorid de amoniu, fixîndu-se cu un bandaj.

SCLEROZĂ ÎN PLĂCI

Se unge tot corpul cu  miere de albine curată  şi se masează pînă la senzaţia de dezlipire” a pielii.

SSNUZITĂ

Se picură, în ambele nări, o dată pe zi, timp de două, trei zile la rînd suc din rădăcină de C/damă sălbatică (Cyclamen coum).

SINUZITĂ

Se face o bobită – cit o boabă de porumb –din unt proaspăt de vacă şi se pune alternativ în nVi (o seară într-o nară, în seara următoare în cea­laltă).

SOMN AGITAT (la copii)

Dis-de-dimineaţă se aşterne o pînză albă cu­rată,  pe iarba  pajiştii.  După  ce  pînza  s-a  îmbibat bine cu rouă dimineţii se va înveli copilul cu ea şi va fi lăsat să doarmă, pînă ce pînza se va usca pe corp.

SPERIETURĂ

Se bea imediat un pahar cu apă în care s-a di­zolvat puţin zahăr.

STERILITATE (preventiv)

Se vor evita : o viaţă sexuală precoce, răcelile şi lenjeria de corp strimtă.

SURMENAJ

Se vor înfăşură picioarele cu o compresă făcută din ceară, ulei de măsline şi apă. Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul nopţii. Dacă este ne­voie se va repeta procedura.

TAHICARDIE (pe bază nervoasă)

Se dau prin râzătoare o jumătate kg lămîi, se amestecă cu o jumătate kg miere şi cu douăzeci sîmburi (miez) de caisă pisate. Se ia din acest ames­tec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură, pe stoma­cul gol.

TRAUMATISM

Se fierbe îndelung o jumătate kg fasole albă uscată. Boabele, răsfierte, se strivesc şi se aplică pe locul bolnav, bandajîndu-se pe deasupra cu o pînză de bumbac. Bolnavul va dormi peste noapte cu acest pansament.

TRAUMATISM (local)

Se aplică pe locurile afectate felii de cartof crud. TUMOARE (preventiv)

Se vor evita  căzăturile şi  traumatismele. TUMOARE (în corp)

Se amestecă fagure din ceară de albine cu ţuică şi pelin (Artemisia Absinthium) pisat, pînă se ob­ţine consistenţa unui terci subţire. Se unge cu acest amestec locul bolnav, se bandajează cu un tifon curat şi se lasă astfel peste noapte. Procedura se repetă pînă la dispariţia tumorii.

TUMOARE (la cap)

Se aplică pe locul bolnav comprese făcute din-tr-un bandaj înmuiat într-un amestec de rachiu de casă cu pelin (Artemisia absinthium) pisat.

TUSE

Se bea ceai din frunze de Podbal (Tussilago far-tara).

TUSE (cronică, la fumători)

Se fierb, timp de 10-15 minute, într-o jumătate kg lapte proaspăt, cîteva rădăcini de Nalbă de pă­dure (Malva silvestris). Se bea din această fiertură, cîte o ceaşcă, de cîteva ori pe zi.

TUSE (la copii)

Se amestecă 100 g miere cu 100 g unt proaspăt şi conţinutul unui pacheţel de vanilie. Se dă copi­lului, din acest amestec, de trei ori pe zi, cîte o linguriţă.

TUSE (persistenta, la adulţi)

Se fierbe, într-un litru de apă, un gogoloi (bilă) de clei, de cireş alb. După ce se strecoară se ada­ugă 200 g miere, trei seminţe de garoafă şi un vîrf de cuţit de Ghimbir (Zingiber officinale). Se va lua din acest amestec cîte o linguriţă, dimineaţa şi seara, înainte de masă.

TUSE (persistentă,  la copii)

Se fierb într-un litru de apă un cartof, o căpâţînă de ceapă şi un măr, pînâ ce apa se reduce la ju­mătate. Se dă copilului din această fiertură, cîte o linguriţă, de trei ori pe zi.

TUSE (puternică)

Timp de o săptămînă bolnavul va bea ceai din seminţe de in (Linum usitatissimus).

TUSE (puternică)

Se fierb intr-o jumătate litru de apă patru nuci în coajă, o lingură de flori de Soc (Sambucus) şi o lingură de miere. După ce se strecoară apa se va bea cîte o lingură de trei ori pe zi.

ULCER (duodenal, hemoragie)

Se bate un albuş de ou proaspăt cu o linguriţă de zahăr pudră şi o lingură de ulei de măsline, pînă ce se face cremă. Se ia din acest amestec, în fie­care dimineaţă, timp de zece zile la rînd, cîte o lin-gură pe stomacul gol.

URTICARIE

Se ia pulbere de lemn mîncat de cari, după cum urmează :

Pentru copii : pulberea se fierbe în apă, se stre­coară şi se toarnă peste tot corpul copilului ;

Pentru adulţi : După ce s-a procedat ca mai sus se va unge corpul cu o unsoare făcuta din aceeaşi pulbere amestecată cu grăsime de porc curată. Pro­cedura  se repetă  pînă  la  deplina  însănătoşire.

URTICARIE (intensă)

Se face o fiertură de secară, se strecoară şi se bea apa de cîteva ori pe zi.

URTICARIE (la copii)

Se fierb, în cantităţi egale, frunze de urzică (Ur-tica dioica) şi Soc (Sambucus nigra). După ce se răceşte  se  toarnă   apa   pe  tot  corpul   copilului. .

URTICARIE (la nou-nâscuţi şi copii mici)

Se îmbăiază, o dată sau de două ori pe zi, co­pilul în apa în care a fiert planta Cuscută (Cuscuta europaea). Băile se continuă pînă la dispariţia bolii.

URTICARIE (persistentă)

Bolnavul va bea, timp de douăzeci de zile, de cîteva ori pe zi, un decoct din seminţe de Mâzâr/che (Borceag) (Vicia sativa).

VARICE

Bolnavul se va plimba dis-de-dimineaţă, încălţat cu şosete curate din bumbac prin rouă căzută pe ierburile din livadă. După ce şosetele s-au îmbibat bine cu rouă vor fi ţinute în picioare pînă ce se vor usca la razele soarelui.

VARICE

Se aplică pe locurile afectate plămîn de porc tă­iat în felii. Acest pansament se păstrează în timpul nopţii, zece seri la rînd. La nevoie, una sau mai multe felii pot fi stropite şi cu sulf.

VARICE

într-un vas potrivit se pun nuci verzi, peste care se toarnă ulei de măsline. După aceasta vasul se lasă afară la soare, timp de patruzeci de zile. După acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bol­nave,  pînâ  la  terminarea  conţinutului  vasului

Reclame
Published in: on septembrie 10, 2008 at 3:33 pm  Lasă un comentariu  
Tags:

Leacuri de vindecare L-P

MASTITĂ

Se face un amestec din cocă moale, rezultată din-tr-un amestec de făină de secară şi unt topit. Lipia se aşează pe locul bolnav şi se lasă acolo o noapte întreagă.   Procedura   se   repetă   cîteva   seri   la   rînd.

METABOLISM DEREGLAT

Se fierbe timp de 1-2 minute o lingură din planta Sunătoare (Hypericum perforatum). Se va bea din această fiertură, neîndulcită, cîte o cană dimi­neaţa, pe stomacul gol.

 

MICOZĂ (la degetele picioarelor)

Se spală bine tălpile picioarelor, după care se scufundă în oţet tare din vin. Pe timpul nopţii bol­navul  va  dormi  cu  şosete  curate,  înmuiate în  oţet.

MICOZÂ (la degetele picioarelor)

Se fac băi călduţe la tălpile picioarelor, cu apă în care s-a dizolvat o lingură de bicarbonat de sodiu şi o lingură de sare. După ce soluţia se ră­ceşte  se  spală   picioarele  cu   apă   curată).

MICOZĂ (la degetele picioarelor)

Se amestecă Mentă (Mentha piperita) pisată cu sare şi se presară între degetele picioarelor. Se lasă astfel o oră, după care se curăţă. Procedura se re­petă pînă la dispariţia micozei

 

MICOZĂ (la unghiile mîinilor)

Se fierbe o cafea tare şi se înmoaie în ea, în mod repetat, mîinile. După ce mîinile se usucă nu se va  înlătura  de  pe ele depunerea  de cafea.

(N.a. Am primit foarte multe scrisori de la cititori care mi-au scris câ au folosit cu succes această reţetă şi în cazul micozelor la picioare, în cazul pielii îngroşate şi cojite sau în cazul durerilor la tălpi şi la glezne. După ce procedura a fost repe­tată cîteva seri la rînd, micoza a dispărut fără urme, pielea a devenit netedă iar durerile au dispărut şi ele.

MIOMĂ

Vanga recomandă ca bolnava să bea timp de cincisprezece zile, de trei ori pe zi, cîte o ceaşcă de  decoct  de seminţe  de  cînepă  (Canabis  sativa).

MÎINI CRĂPATE

Se fac două trei băi la mîna (mîinile) afectată cu apa călduţă în care s-a fiert planta Piperul bă/ţii (Ardeiul broaştei) (Polygonum hydropiper).

MONT

Se înmoaie în benzină o ţesătură de lînă şi se aplică pe locul -dureros. Peste ea se aşează o far­furie de aramă încălzită, atît cît poate fi suportate de  bolnav. Tratamentul  se  repetă  trei  seri  la   rînd.

 

MONT (la călcîi)

Se încinge la foc un vas de aramă, se înfăşoară apoi într-un prosop pentru a proteja pieiea. Bol­navul îşi va aşeza pe el câlcîiul bolnav şi va sta aşa pînă ce vasul se răceşte.

MONT (la mijloc)

Se înmoaie o ţesătură de lînâ în oţet de mere, peste ea se presară tâmîie pisată, apoi se înfă­şoară cu ea mijlocul bolnav.

Acelaşi tratament se aplică şi în cazul monturilor la mînă.

NEGI

Se pisează, sub formă de pulbere, planta Nemţi-şor de cîmp (Delaphinium consolida ; Consolida re-galis) şi se presară pe locurile afectate.

NERV COMPRESAT

(în urma unui traumatism)

Se face o compresă dintr-o pînză de bumbac îmuiată  într-un  amestec  de  ulei  de  măsline,   ceară

topită şi ceară de albine. Compresa se aplică de-a lungul coloanei vertebrale. Procedura se repetă, la nevoie, de trei ori.

NERVI (la stomac)

Se bea dimineaţa, pe stomacul gol, un pahar cu apă, în care s-a amestecat o lingură de mastică. După 10-15 minute se va bea o lingură cu ulei de măsline.

NEVRITĂ (facială)

Se face o lipie dintr-un amestec de lut pentru oale şi puţin oţet. Se pune această lipie, pe timpul nopţii,   pe   locul   bolnav,   timp  de  trei   seri   la   rînd.

NEVROZĂ

Se va bea un decoct din rădăcini de Mur (Rubus Fruticosus).

NEVROZĂ

Se va bea ceai de Sovîrv (Origanum vulgare

NEVROZĂ

Se va bea un decoct de Roiniţă ; iarba stupului (Malissa officinalis).

NEVROZĂ

Se va bea apa în care s-au fiert vîrfuri de Urzici (Urtica dioica).

NEVROZĂ

Se amestecă într-un vas de sticlă (borcan) 500 g zahăr cu 500 g miere. Se bea din acest amestec cîte o lingură, de două ori pe zi.

NEVROZĂ (la copii)

Bolnavul va fi îmbăiat cu apa în care s-a fiert fîn de pădure.

NEVROZĂ (la femei)

Se fierbe în 200 g apă o frunză de Muşcată creaţă (Pelargonium roseum). Bolnava va bea din acest de­coct cîte  o  ceaşcă  de  cafea,  de  două   ori   pe  zi.

Oreion

Se găureşte, des, cu un ac, o bucată de hîrtie albastră ele ambalaj, după care se unge cu un amestec format din miere, ţuică şi tămîie pisată. Se lipeşte hîrtia în spatele urechilor. Boala va dis­pare după trei zile.

PALPITAŢII (de natura nervoasă)

Se amestecă sucul obţinut de la o jumătate kilo­gram de lămîi cu miere. Se bea din acest aisoestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură.

PĂR (ca peria, la copii)

Notă : Această boală, aproape dispărută în pre­zent, este cunoscută de femeile vîrstnice. Ea se ma­nifestă prin apariţia, pe spinarea copilului de vîrstă mică a unui păr de porc”. Boala este deosebit de periculoasă, dar tratamentul este simplu şi eficace.

Vanga recomandă : Se ia cu palmele mîinii ume­zite cenuşe de lemn şi se freacă spatele copilu­lui pînă ce se scoate tot părul”. In acelaşi mod se freacă şi faţa copilului, deoarece părul poate apă­rea şi acolo.

PIELONEFRITĂ (la copii)

Se va ţine o dietă cu pîine” de porumb şi se va bea apa în care a fiert Mătase de porumb (Zea mays).

PLECSITĂ

Se’ iau frunze de Salcie (Salix),  se  pisează  şi  se aplică pe mîna sau omoplatul bolnav.

PLECSITĂ

Se aplică pe locul dureros un pansament făcut dintr-o bucată de stofă de lînă îmbibată în oţet de mere şi presărată cu tămîie pisată.

PLEURITĂ

Se face un aluat dintr-un amestec de făină cu cvas de casă, 100 g oţet, 100 g ulei şi 100 g vin. Se aplică  sub formă de comprese pe locul  bolnav

PNEUMONIE

Bolnavul va sta, complet dezbrăcat şi învelit în-tr:un cearceaf, timp de 20 minute, întins pe nisip încins. Procedura se repetă timp de cîteva zile.

PREINFARCT

Bolnavul  va  bea,   pe  stomacul   gol,  patru  zile  la rînd, un decoct din planta Ghimpe (Arctium lappa).

PROSTATĂ

Se pisează, sub formă de pulbere, cărbune de lemn de tei. Se bea, asemenea cafelei, timp de şapte zile la rînd

PSORIAZIS (preventiv)

Se vor evita stresurile şi sperieturile.

PSORIAZIS

După o perfectă curăţire cu spirt a locurilor bol­nave, acestea vor fi unse cu sucul plantei Săpunel (săpunită) (Saponaria ofticinalis).

PRURIT

Bolnavul  se  va  îmbăia  cu  apa  în   care  s-a  fiert 1  kg orez.

PRURIT

Se înmoaie o ţesătură din bumbac într-un ames­tec format din 500 g spirt medicinal şi 50 g sali-cilat. Se ung cu ea, dimineaţa şi seara, locurile afectate

Published in: on septembrie 10, 2008 at 3:31 pm  Lasă un comentariu  

Leacuri de vindecare I-L

ICTER (gălbenare)

Se amestecă sucul de la o lămîie cu o linguriţă de bicarbonat. Se bea, trei dimineţi la rînd, pe sto­macul gol.

IMUNIZARE (protecţia sistemului imunitar)

O dată pe lună se va turna, pe tot corpul, apa în care s-a fiert Cimbru (Thymus).

INFECŢIE (la unghia unui deget al mîinii)

Se ia un ardei iute, i se scoate codiţa, se curăţă de seminţe şi se umple cu ţuică tare. Se introduce degetul bolnav în ea, avînd grijă ca în ardei să rămînă puţină ţuică. Se fixează cu un bandaj şi se ţine astfel o noapte.

Deoarece acest tratament este greu de suportat din cauza durerilor, se va păstra bandajul doar atît timp cit bolnavul îl poate tolera. După acest trata­ment infecţia dispare şi bolnavul se va însănătoşi rapid.

INFLAMAŢIE (a nervului facial)

Se sterilizează un ac metalic, ţinîndu-l pe jăratec. Apoi se înţeapă uşor cu el pielea feţei, mai întîi zona sănătoasă, apoi cea bolnavă. Arsurile uşoare cauzate pielii vor dispărea cu repeziciune, fără să lase urme.

INFLAMAŢIE (a nodulilor limfatici – preventiv)

Să   se  evite   şi   să   se  înlăture   infecţiile  dentare.

INFLAMAŢIE (a picioarelor)

Se prepară comprese dintr-un amestec de ceară, ulei de măsline şi apă şi se aplică pe zonele du­reroase

IRITAŢII  (ale pielii feţei)

Se aplică pe locurile afectate Muşchi de piatră (creşte pe pietrele din apele curgătoare) (Cetraria islandica).

INSOMNIE

Cel  suferind  va  dormi   pe  o  pernă   umplută   cu fin de pădure

 

INSOMNIE

Bolnavul va  lua  seara, înainte de culcare,  o  lin­gură de miere.

INSOMNIE (la copii)

Se pune la fiert, într-un vas mare, cu multă apă, un kilogram de nisip de rîu. După ce apa s-a răcit  se  va   turna   pe  tot  corpul   copilului.

INSOMNIE (la copii)

Copilul bolnav va fi învelit într-o pînză umezită cu rouă dimineţii. Astfel învelit va sta culcat în pat, pînă ce pînza se va usca pe el.

 

INTERTRIGO (la copii şi adulţi)

Se pisează fin lemn de stejar mîncat de cari. După ce se spală bine locul afectat se pudrează cu pulberea obţinută.

INTOXICAŢIE (cauzată de substanţe chimice)

Bolnavul va ţine seara, înainte de culcare, pi-eioarele în apă caldă.

INTOXICAŢIE (cu peşte)

Se amestecă într-un pahar cu apă o lingură de mastică şi se bea fără întîrziere.

ISTERIE

Se ţine într-un vas cu apă, timp de o noapte, planta Oriaya grandiflora (plantă medicinală al că­rui corespondent popular nu l-am putut depista. Este o plantă care creşte în fîneţe uscate, avînd o inflorescenţă de culoare albă. Denumirea ştiinţifică provine de la numele medicului şi botanistului Orly). In ziua următoare planta se fierbe în apa în care a stat peste noapte şi, după ce se răceşte, se toarnă pe tot corpul bolnavului.

ISTERIE (imunizare)

O dată pe lună se toarnă pe tot corpul apa în care  s-a   fiert  Cimbru   sălbatic  (Thymus  serpyllum

ÎNTINDERE MUSCULARĂ (la mînâ)

Se fierbe apă într-un vas mare şi se adaugă o lingură de bicarbonat de sodiu. După ce apa se răceşte puţin se introduce mîna în vas pînă la umăr. Baia se repetă de cîteva ori. Nu se strecoară apa.

ÎNŢEPĂTURI DE INSECTE

Se freacă locul afectat cu frunze de Soc negru (Sambucus nigra).

LEUCEMIE

Bolnavul  va   bea  suc  din   rădăcini  de  Nalbă  de pădure (Malva silvestris).

LEUCEMIE

Bolnavul  va   bea   un  decoct  din   boabe  de  grîu, porumb, ovăz, secară şi mei.

LEUCEMIE (la copii)

Se pisează fructe uscate de Nalbă de pădure (Malva silvestris) şi se amestecă cu rînză uscată de miel. Se ia din acest amestec, cu puţină apă, o linguriţă, de două ori pe zi.

LIPOTIMIE (stări de leş

in)

 

Published in: on septembrie 10, 2008 at 3:23 pm  Lasă un comentariu  

Leacuri de vindecare E-H

Eczemna

 

Multe dintre formele acestei boli se tratează după cum urmează : După ce se face toaleta (curăţirea) locurilor bolnave, se vor unge cu lichidul conţinut în conurile Ulmului de Turkestan (Ulmi minori), recol­tate în luna mai.

 

ECZEMĂ

Se fierbe în apă un buchet de flori de pădure. După strecurare se umectează cu lichidul obţinut locurile bolnave.

ECZEMĂ

Se fierbe într-o cantitate de apă mai mare un bu­chet de flori de cîmp. Bolnavul se va îmbăia în această apă.

ECZEMĂ

Se îmbibă o ţesătură din bumbac într-un ames­tec de ulei şi oţet – părţi egale – şi se ung cu ea locurile bolnave, după ce, în prealabil, s-a făcut toaleta (curăţirea) locurilor bolnave.

ECZEMĂ

Se ung locurile bolnave cu un amestec din un­tură şi benzină în părţi egale.

ECZEMĂ (la mîini, cauzată de folosirea detergenţilor)

Zilnic se vor face la mîini băi reci, timp de 1015 minute, cu apă în care s-a dizolvat 1 (una) lin­guriţă cu bicarbonat de sodiu. După aceasta, mîi-nile vor fi ţinute, timp de 10 minute, în ulei de măs­line călduţ.

 

ECZEMĂ UMEDĂ (la copii)

Se coc în cuptor trei nuci în coaje, pînă ce acestea capătă culoarea maro închis. După ce se răcesc se pisează fin, se amestecă cu o linguriţă cu ulei de peşte şi se unge, de cîteva ori, locul bolnav, după ce a fost bine curăţat în prealabil.

EDEM (la picioare)

intr-o găleată cu apă rece se dizolvă un pachet cu sare grunji. Se înmoaie în ea un prosop, se stoarce uşor şi se înfăşoară pe mijlocul bolnavului. Procedura se repetă de zece ori la rînd. In scurt timp se va declanşa o urinare abundentă, după care edemele vor începe să se resoarbă.

ENUREZIS NOCTURN (la copii)

Se fierb în 10 litri apă, 2 kg din planta Năsturel (Nastutium off/cina/is) (recoltată, de preferinţă, în luna mai, atunci cînd începe să înflorească). După ce apa a fiert se strecoară şi se lasă să se ră­cească, într-un vas adecvat copilul va face băi, pînă la mijloc, timp de şapte seri la rînd, înainte de culcare. Planta rămasă după strecurare se va amesteca împreună cu puţină untură de porc şi se va aplica, sub formă de comprese, astfel : în prima seară   pe  burtă,   iar  în  seara  următoare  pe  mijloc.

în caz că este posibil, este indicat ca, înainte de începerea tratamentului să se facă băi de soare, timp de zece zile.

 

EPILEPSIE

 

Se amestecă  ulei de  măsline cu  ceară  şi fagure de albine topite. Se unge cu acest preparat o bu­cată   curată   de   pînză   şi   se  aplică,   sub  formă   de compresă, pe coloana vertebrală.

 

FURUNCUL

Se face o lipie mică din făină de secară, lapte şi unt proaspăt. Se aplică pe locul bolnav şi se ţine timp de o noapte.

GASTRITĂ

Se bea, în fiecare dimineaţă, o cană de ceai de Salcie albă (Salix alba), pe stomacul gol. După aceasta  se va  bea  o  cană  de  lapte  proaspăt.

GASTRITĂ

Se bea o infuzie de Iarba gîştei (Leonurus car­diaca).

GASTRITĂ (acută)

Se fierb, timp de cinci minute, 200 g foi de pă­tlagină (Plantago), într-o jumătate de litru de ra­chiu din struguri. Se strecoară şi se toarnă într-o sticlă. Bolnavul, va bea, în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, cîte o lingură, pînă la terminarea li­chidului, şi va sta întins în pat timp de o oră. Pe durata tratamentului fumatul este interzis.

GINGIVITĂ

Se recomandă ca bolnavul să şi clătească gura, de cîteva ori pe zi, cu o fiertură de Cimbru sălbatic (Thymus serpyllum), în care se va pune o picătură de soluţie de piatră acră.

GINGIVITĂ

Timp de o oră, bolnavul trebuie să mestece, de două ori pe lună, răşină de Pin de Balcani (Pinus peuce).

GLANDE SALIVARE (afecţiuni)

Se face o compresă din flori de Gălbenele (Calen-dula officinalis pisate şi  se aplică  sub  mandibulă).

HEMORAGIE (abundentă şi de lungă durată la femei)

Se bat bine şase albuşuri de ou, proaspete, se amestecă împreună cu o jumătate linguriţă sare de lămîie şi se bea. Dacă este necesar, tratamentul se va repeta.

HEMORAGIE (la copii)

Se   ia   pămînt  de  muşuroi,  se  opăreşte   cu   apă fiartă şi se ţine copilul deasupra aburilor.

HEMOROIZI

Se ia o căpăţînă de Rodu/ pămîntului (Arum ma-cu/afum), se spală, se şterge, se taie şi se pisează foarte fin. Se amestecă o lingură de făină cu o lingură din planta astfel pregătită, adăugîndu-se puţină apă. Se fac din acest preparat biluţe de mă­rimea unei pastile. Se beau, cîte două astfel de pastile,   în   timpul   mesei,   de   două   ori   pe   zi.

HEMOROIZI (externi)

A)    Se fierbe, într-o  cantitate  mai  mare   de   apă,planta   P/peru/   bălţii   (Ardeiul   broaşte/)  (Persicariahydropiper),   de   două   feluri,   respectiv   planta   cu frunze  late  şi  aceea  cu  frunze înguste  şi  prelungi.Cu această apă se fac băi de şezut, într-un vas po­trivit.

B)          Se fierb, ca pentru gem, dar fără zahăr, fructe de Soc  negru (Sambucus   nigra).  Se  ia  zilnic,   din acest preparat, cîte o lingură, înainte de masă.

HEMOROIZI (externi)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Su­gare/ alb (Teucrium polium). Cu această apă bolna­vul va face băi de şezut, într-un vas potrivit.

HEPATITĂ (la copii mici, născuţi vara)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, planta Cuscută (Cuscuta europaea). După ce se răcoreşte, apa se toarnă pe tot corpul copilului.

HIPERTENSIUNE

Se pune, pe fundul unui pahar de apă, o lingură de mălai. Se toarnă peste el apă fiartă, pînă la umplerea paharului şi se lasă astfel timp de o noapte. Dimineaţa se bea această apă pe stomacul gol, avînd grijă să nu se tulbure mălaiul, depus pe fundul paharului.

Published in: on septembrie 10, 2008 at 3:20 pm  Lasă un comentariu  

Leacuri de vindecare C-D

CIROZĂ

Se amestecă puţină făină albă cu lapte uman, din care se ia dimineaţa şi seara cîte o lingură, înainte de masă.

COLECISTITĂ

Vanga recomandă ca bolnavul să mănînce două pere zilnic şi să bea compot de pere sălbatice, fără zahăr

 

COLITĂ

Bolnavul va bea de două ori pe zi zer şi va elimina  din   alimentaţie  mîncărurile  grase.

CONSTIPATIE

 

Se ia, o dată sau de două ori pe zi, cîte o lin­gură de marmeladă din fructe de Soc negru (Sam-
bucus
n/’gra), f
ără zahăr. La nevoie zahărul poate fi înlocuit cu miere de albine.

 

DEBILITATE (la copii)

Vanga  recomandă  a  se face  băi  cu apa în  care s-a fiert planta  Crăşătoare (Portulaca oleracea).

DEBILITATE (la copii pînă la 3 ani)

Se  fac,  primăvara,  zece  băi   cu  apa  în  care  au fiert frunze de nuc.

DIABET

Se bea, în fiecare dimineaţă,  cîte o  ceaşcă  din decoct de Fasole uscată

DIABET (stadiu incipient)

Se bea  un decoct din vîrfuri de Mur (Rubus fiu-ticosus).

DIABET

Se opăresc flori de Dud alb (Morus alba),  iar cu apa rezultată se spală copilul bolnav.

DIAREE

Se  va   bea,  de  cîteva   ori   pe  zi,   ceai  de  Mentă (Mentha piperita).

 

DIZINTERIE

Se fierbe, timp de 1015 minute, într-un litru de apă, atît cît se poate lua cu irei degete, planta Scînteiuţă (Anagallis arvensis). Se va bea timp de două, trei  zile cîte o ceaşcă,  numai dimineaţa.

DURERI (acute, la umeri)

Se amestecă două pacheţele de tămîie pulbere cu 50 g oţet de mere. Se îmbibă o bucată de stofă de lînă cu acest amestec şi se aplică pe locul bolnav. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd

DURERI (acute, la umeri)

Se îmbibă o bucată de stofă din lină cu benzină şi se aplică peste locul bolnav. Peste ea se fixează o farfuriuţă de cupru încinsă, atît cit poate fi su­portat. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd.

DURERI DE CAP

Se amestecă o linguriţă de zahăr   într-un   pahar cu apă  şi  se bea  seara înainte de culcare.

DURERI DE CAP

Se spală  capul  cu  apa  în  care a  fiert  Pătrunjel să/batic (Pimpinella saxifraga).

DURERI DE CAP (cronice)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Cimbru (Thymus vulgcris). Seara, înainte de culcare, se ţine scufundat capul în această apă, timp de 10-15 minute. După aceasta apa se toarnă peste tot corpul.

DURERI DE CAP Şl SOMN AGITAT

So fierb în 2-3 litri de apă 1-2 frunze de Alos (A/oe arborescens). Lichidul obţinut se toarnă, timp de cîteva seri consecutiv, pe cap şi pe corp.

 

DURERI DE CAP PERSISTENTE (la copii)

Se ia o chită mare de Siminoc (Helichrysum are-narium), se pune într-un săculeţ de pînză curată, din care se face o pernuţă. După ce bolnavul va dormi o noapte cu capul pe ea, se va scoate chita, se va fierbe, iar apa se va turna pe capul copi­lului.

DE FIERE (însoţite de senzaţia    de şi stare de    voma, după    mîncăruri

Se dizolvă în sucul de la o jumătate de lămîie o linguriţă  de  bicarbonat  de  sodiu  şi  se  bea.

DURERI DE MIJLOC

Se pisează mărunt o ţiglă turcească veche şi se dă prin sită. Se amestecă această pulbere cu trei albuşuri de ou, bătute bine, cu o cană de ceai cu rachiu da struguri. Se îmbibă cu acest amestec o pînză de in şi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav, pe timpul nopţii.

DURERI DE PICIOARE

Se fierbe într-un vas mare cu apă o chită de Trifoi pestriţ cu patru foi (Trifolium repens) după ce apa s-a răcit se strecoară şi se adaugă o lingură de gaz. Cu acest lichid se fac băi de picioare timp de 3-4 seri la rînd.

 

DURERI DE PIEPT

Se pregăteşte o compresă din cocă de pline cu drojdie de casă, în care se amestecă 100 g oţet, 100 g ulei, 100 g vin. Compresa se aplică pe locul dureros.

DURERI DE SPATE

Se unge spatele bolnav cu miere de albine, apoi se masează energic, pînâ la rezorbţia mierii. Proce­dura se repetă în ziua următoare, pînă la dispa­riţia durerii.

DURERI DE SPATE Şl DE OMOPLAŢI

Sa ia o piele de iepure, proaspăt jupuită, se ungă cu ulei şi se presară cu boia de ardei. Se înfăşoară cu ea spatele bolnavului pe timpul unei nopţi

 

Published in: on septembrie 10, 2008 at 3:18 pm  Lasă un comentariu  

Leacuri de vindecare

ALOPECIE (în forma de cerc, la copii)

Se fierbe, timp de 10-15 minute, planta Scîn-teiuţă (Anagallis arvensis) în rachiu de strugure. Se înmoaie apoi în acest lichid o ţesătură din bumbac şi se freacă (frecţionează) zonele afectate, de cîteva ori pe zi. Se procedează astfel timp de o săptămînă, după care se fierb rădăcini de Mâcriş iepu­resc (Oxalis acetosella) cu care se va spăla capul timp de trei seri la rînd

 

ALOPECIE (la copii)

Se iau trei rădăcini, de mărimea unei măsline, de Măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), se dau prin-tr-o râzătoare fină, se toarnă peste ele 100 g spirt curat sau rachiu tare de strugure. Se lasă la mace­rat o zi şi o noapte după care, cu o cîrpă curată, din bumbac, înmuiată în lichid, se freacă (frecţio-nează) locurile afectate.

ALOPECIE

Se spală bine părul cu humă apoi, timp de o lună, zonele afectate se masează cu felii de lămîie coapte puţin la foc.

AMENOREE

Se fierb foile de la 2 kg de ceapă uscată în trei litri de apă, pînă ce lichidul capătă o culoare roşu-închis. Se bea din această soluţie cîte o ceaşcă de cafea,  dimineaţa  sau  seara,  pe  stomacul  gol.

AMIGDALITĂ

Se culege, de preferinţă la mijlocul lunii martie, atunci cînd calităţile sale curative sînt maxime, planta de apă Buberic (Scrophularia nodpsa). Se pi­sează cît mai bine, apoi se amestecă cu untură. Se ia o bucată de pînză de bumbac curată, se unge cu amestecul de mai sus şi se înfăşoară pe qît. AMIGDALITĂ

Se pisează fin rădăcini uscate de Sp/nz (Helle-borus oderus). Se face o cocă din făină şi apă, se întinde sub formă de panglică – de lungime şi lă­ţime în funcţie de necesităţi în aşa fel încît să poată înveli gîtul bolnavului. Se presară pe această panglică pulberea de spînz şi se înfăşoară cu ea gîtul bolnavului. Deasupra se aplică o pînză curată. La copiii mici compresa nu se va ţine mai mult de o jumătate de oră ; la copiii mai mari compresa se ţine două, trei ore, repetîndu-se două, trei zile, pînă la dispariţia inflamaţiei. in cazul adulţilor compresa se ţine o noapte întreagă.

ANCHILOZĂ

Bolnavul va face băi cu apă în care s-au fiert ră­dăcini de Ciclamen de Neapole (Cyclamen Neapo-litanum).

ANEXITĂ

Se fierbe fin de pădure într-o cantitate mai mare de apă, se toarnă într-un vas potrivit, iar bolnava se aşează deasupra aburilor. Procedura se repetă zilnic, pînă la dispariţia inflamaţiei.

ANEXITĂ

Se fierbe în apă planta Mătură neagră (Kochia prostrata), se toarnă o cantitate de ulei de măsline, după. care   bolnava   se  aşează   deasupra   aburilor ANEXITĂ

Se toarnă peste lînâ nespălată de oaie apă clo­cotită,  iar bolnava  se aşează deasupra  aburilor.

ANEXITĂ

Se pune la fiert o varză crudă. După ce a fiert se pune într-un vas potrivit, se toarnă peste ea lapte fiert,   iar   bolnava   se   va   aşeza   deasupra   aburilor.

ANGHINA

O dată sau de două ori pe zi se va face gargară cu un pahar cu apă, în care s-a dizolvat o picătură de clorid de amoniu.

ANOREXIE

Se adună tot felul de fructe acre şi necoapte. Se fierb îndelung într-un vas mare. După ce apa s-a răcorit se toarnă într-un vas potrivit (fără a se stre­cura), în care copilul va sta scufundat pînă la gît, timp de o jumătate de oră. După ce este scos din baie se va unge cu untură de porc amestecată cu rachiu  de  struguri  şi  dus  la  culcare.

ARSURI (vechi)

Unui bolnav care îşi arsese ambele picioare la o tobă de eşapament, Vanga i-a spus că focul stă încă în picioare şi mai arde !” Ca tratament i-a recomandat următoarele : se bat şase gălbenuşuri de ouă proaspete împreună cu şase linguriţe de unt proaspăt, topit, pînă ce amestecul se transformă într-o pastă omogenă (ca maioneza). Se înmoaie în acest preparat o bandă de tifon, cu care se înfă­şoară membrele arse. Procedura se repetă de cîteva ori.

ARTRITĂ

Se iau douăzeci de rădăcini de Ciclamen sălbatic (Cyclamen coum) şi se fierb în zece litri de apă. Din această apă se pun într-un vas separat 1-2 li­tri. Cu apa rămasă, după ce se răceşte şi fără a se strecura, se fac băi dimineaţa şi seara mai întîi mîinile, apoi picioarele, timp de o jumătate de oră. După aceasta se toarnă pe cap, de trei ori, apa care a fost separată. Procedura se repetă pînă la calmarea durerilor.

Aceeaşi apă se poate folosi de cîteva ori, după ce în prealabil a fost reîncălzită.

ARTROZĂ

Se taie o ceapă uscată pe lungime. In mijlocul celor două bucăţi rezultate se toarnă cîte o picătură de gudron, după care cele două jumătăţi se aplică pe locul bolnav.

ASTM (preventiv)

Se vor evita băuturile reci, în special atunci eînd omul este obosit

ASTM

Se amestecă 200 g miere cu ulei de măsline şi rachiu de struguri. Se bea din acest amestec cîte un păhărel, de trei ori pe zi.

ASTM                                  >

Se opăresc cu apă fiartă patruzeci căpăţîni de arpagic, pînă ce se înmoaie. Se scurge apa şi se acoperă arpagicul cu o jumătate litru de ulei de măsline. Se freacă pînă se obţine un piureu, din care se ia cîte o lingură dimineaţa şi seara, înainte de masă.

ASTM (la copii)

Se  înmoaie  frunze  de  Podbal  (Tussilago  farfara) ‘uscate.într-o jumătate de litru de rachiu, după care se aplică pe pieptul copilului.

ASTM (la copii)

Se fierb flori uscate de Podbal (Tussilago farfara) – o linguriţă de flori la doi litri apăşi se spală copilul cu această apă.

După baie copilul se unge cu un amestec format dintr-o linguriţă cu miere şi un pahar cu ţuică.

ASTM  (la copii)

Se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze us­cate de Podbal (Tussilago faffara), într-o jumătate de litru de ţuică. Seara, la culcare, se pun aceste frunze pe pieptul copilului (numărul acestora variază în funcţie de suprafaţa ce trebuie acoperită), pînă la terminarea frunzelor.

ASTM (la copii)

Se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze us­cate de Podbal (Tussilago farfara), într-o jumătate de litru de ţuică. După aceasta seara, la culcare, tratamentul se face în felul următor : se pune, în prima seară, o frunză pe pieptul copilului, iar în seara următoare o frunză între omoplaţi. Se con­tinuă   în   felul  acesta   pînă   la   terminarea   frunzelor.

ASTM (stadiu incipient)

Se amestecă untură de porc curată cu aspirină pisată. Cu amestecul obţinut se unge pieptul copi­lului, timp de zece zile consecutiv.

 

ATONIE MUSCULARĂ (la copii)

Se amestecă 400 g miere cu 20 g sulf. Cu acest amestec se unge şi se masează (de preferinţă de un specialist) tot corpul. După ce va transpira de trei ori copilul va fi schimbat, învelit cu aşternuturi proaspete şi lăsat să doarmă.

 BOALA BUERGER   (Tromboangeitâ obliterantă)

Se face o cocă din mălai de mămăligă şi se amestecă cu oţet din vin. Aluatul astfel preparat se aplică pe locurile afectate.

BOALA BUERGER

(Tromboangeitâ obliterantâ – stadiu incipient)

Se amestecă lut roşu cu oţet din vin, se aşterne amestecul pe o pînză curată cu care se înfăşoară locurile afectate.

 

BOLI DE INIMĂ (preventiv)

Se  bea,  de  patru  ori  pe  an,  un  decoct de  flori de Păducel alb (Crataegus monogyna).

BRONŞITA

Se fierb două, trei frunze de Podba/ (Tussilago tartara) în jumătate litru de lapte proaspăt. Se adaugă un vîrf de cuţit de untură proaspătă de porc. Se bea din acest amestec cîte o ceşcuţă de cafea seara, înainte de culcare

BRONŞITĂ (la copii)

Se decojeşte o căpăţînă de ceapă roşie, se sco­beşte mijlocul şi se umple cu suc de zahăr candel. Copilul va mînca zilnic o căpăţînă de ceapa astfel preparată, pînă la însănătoşire.

BRONŞITĂ (la copii stadiu incipient)

Se dă copilului, o singură dată, o linguriţă cu ulei de ricin.

Published in: on septembrie 10, 2008 at 3:16 pm  Lasă un comentariu  
Tags:

Snitel Rusesc

Ce va trebuie: 750 g carne macră, 1 lingură ulei, 1 lingură făină, 3 Iinguri untură (sau ulei).
Pentru sos: 500 g roşii, 1 linguriţă unt, 1 linguriţa făină, 1 bucăţică zahăr, usturoi sau cimbru, sare.

Mod de preparare: Se taie carnea în felii groase de un deget. Se bat feliile foarte bine pe fund până când carnea începe aproape să se rupă. Dacă are pieliţe sau tendoane, acestea se taie cu vârful cuţitului, de asemenea se crestează carnea şi pe margini, pentru ca atunci când se pune la fript, să nu se strângă. Şniţelele astfel pregătite se sărează şi se ung cu ulei. Se dau prin făină şi se prăjesc în untură sau în ulei mult (grăsimea nu se pierde deoarece şniţelele nu sug multă grăsime, iar după ce s-a răcit, poate fi scursă într-o cratiţă şi întrebuinţată la alte mâncări). Şniţelele prăjite se aşază într-o cratiţă, unele peste altele. Separat se face un sos de roşii (v. 63) cu un fir de cimbru, sau o foaie de dafin, ori doi, trei căţei de usturoi, după gust. Sosul se toarnă peste şniţele, dar numai cu o jumătate de oră înainte de a fi servite, ca să nu sugă prea mult sos, şi se dau la cuptor să se înfierbânte. Se aşază pe o farfurie şi de o parte se pune sfeclă fiartă, presărată cu hrean, iar de cealaltă parte, fasole verde cu unt.

Published in: on septembrie 10, 2008 at 3:00 pm  Comments (2)  
Tags:

Crochete de carne

Ce va trebuie: 300 g carne fiartă (sau friptă), 1 ceapă mică, 1/2 lingură unt, 2 linguri făină, 2 ceşti zeamă de carne (sau apă), 2 ouă, sare, piper, 1 lingură pesmet, 50 g untură.

Mod de preparare: Carnea fiartă, rămasă de la rasol, se dă prin maşină. Se prăjeşte apoi cu o lingură de unt şi cu o ceapă tăiată mărunt. Separat, din ½ lingură de unt, o lingură de făină şi două ceşti zeamă de came, se face un sos de făină ceva mai gros. Se amestecă cu camea, se adaugă două gălbenuşuri şi un praf de piper. Cantitatea de sos trebuie potrivită atât, cât să lege carnea, nu mai mult, altfel crochetele devin cleioase, fără frăgezime. Se lasă să se răcească. Pe un fund de lemn se pregăteşte pesmetul. Se iau cu lingura cantităţi egale din compoziţie, se dau prin făină, se formează crochete de aceeaşi mărime, se lasă pe fund. Se amestecă albuşul rămas, fără să fie bătut spumă, cu un praf de sare. Se dau crochetele prin acest amestec, apoi prin pesmet şi se prăjesc în untură fierbinte, la fel pe toate părţile. Se servesc ca garnitură la legume. 

Published in: on septembrie 10, 2008 at 2:58 pm  Lasă un comentariu  
Tags:

Sarmale cu varza dulce

Ce va trebuie: 1 varză mare sau 2 mijlocii, 750 g carne macră, 1 felie pâine, 2 cepe, 2 linguri orez, 100 g untură, sare, piper, mărar tocat, 1 crenguţă mică de cimbru, 1 ardei gras, 6 roşii sau 2 linguri bulion, 1l borş.

Mod de preparare: Se dă prin maşină carnea de porc sau amestecată, de vacă şi de porc, şi miezul de la o felie groasă de pâine, muiat şi stors bine. Separat se prăjeşte în untură ceapa tăiată mărunt. Când începe să se îngălbenească, se adaugă orezul ales şi spălat. Se prăjeşte uşor şi orezul, se stinge cu puţină apă, apoi se amestecă cu carnea, se adaugă verdeaţă tocată mărunt, sare şi un praf de piper. Se desfac foile de la o căpăţână frumoasă de varză. Se taie cotorul de la fiecare foaie şi se opăresc cu borş, ţinându-le până se moaie. Se taie foile în bucăţi potrivit de mari şi în ele se înveleşte camea pentru sarmale. Adevăratele sarmale moldoveneşti se fac mici cât o nucă. Varza rămasă neîntrebuinţată la sarmale se taie ca tăiţeii mai groşi. Se pune un strat de varză tăiată în cratiţă, apoi se aşază sarmalele una lîngă alta şi un al doilea rând, dacă ies mai multe. Între rânduri se aşază felii de roşii. Deasupra se pune încă un strat de varză tăiată şi un ardei gras, tăiat subţire. Se adaugă câteva linguri de borş, fiert separat, strecurat şi îndoit cu apă ca să nu fie prea acru, roşiile tăiate felii sau puţin bulion de roşii sau de ardei şi o lingură bună de untură. Se lasă să fiarbă pe maşină, apoi se dă la cuptor, la foc potrivit şi se ţin până scade zeama atât cât trebuie. Sarmalele sunt mult mai bune încălzite, de aceea este mai bine să fie pregătite din ajun. 

Published in: on septembrie 10, 2008 at 2:56 pm  Lasă un comentariu  
Tags:

Parjoale Moldovenesti

Ce va trebuie: 750 g carne macră, 1 ceapă miilocie, o felie de pîine, 1 morcov, 1 cartof, 1 ou (sau o ligură de făină), sare, piper, verdeaţă tocată, 2 Iinguri pesmet, 100 g untură.

Mod de preparare: Pârjoalele se pot face din carne de vacă, de porc şi de miel. Se dă prin maşina de tocat carne macră mai grăsuţă. În cazul când carnea nu este de loc grasă, se adaugă, când se toacă prin maştnă, o lingură bună de jumări rămase de la topitul unturii. Odată cu carnea, se dă prin maşină şî o ceapă tocată, prăjită în puţină untură, iar la sfîrşit miezul de la o felie de pâine groasă cât două degete, muiată în apă şi stoarsă. Este bine ca tocătura să fie dată încă o dată prin maşină. Pentru ca pârjoalele să fie mai fragede şi mai pufoase, se pot adăuga un morcov şi un cartof, curăţiţi şi daţi prin maşină odată cu carnea. Se adaugă un ou care poate fi înlocuit la nevoie cu o lingură de făină, apoi sare, un praf de piper, puţin pătrunjel sau mărar tocat fin. Se amestecă cu o lingură de lemn. Separat, pe un fund, se pregăteşte pesmetul. Se ia cu Iingura din tocătură, se fac cu mâna perişoare rotunde, care se tăvălesc în pesmet şi, se turtesc pe fund cu cuţitul, pentru a căpăta forma dorită, lunguiaţă sau rotundă. Se pune untura într-o tigaie la foc şi când este bine încinsă, se prăjesc pârjoalele pe ambele părţi. 

Published in: on septembrie 10, 2008 at 2:53 pm  Lasă un comentariu